Ce alternative eficiente și binevoitoare avem la îndemână pentru a obține colaborarea copilului atunci când acesta se împotrivește?

Vine vârsta aceea ”terbilă” la care copiii noștri descoperă că sunt indivzi cu dorințe și lucruri proprii. Atunci testează limitele cât pot de mult pentru a vedea ce este acceptabil și dezvoltă un simț exacerbat la posesivității. Părinții au nevoie o abordare calmă și binevoitoare care îi va ajuta ca, treptat, să explice și arate copilului cum să își modereze reacțiile.

Educația cu blândețe și cu respect, față de stadiul de dezvoltare cognitivă a celui mic și față nevoile lui emoționale, este absolut necesară pentru a ne asigura că avem un copil echilibrat și fericit.

Dacă ne dorim un copil care să colaboreze, abordarea trebuie să fie una de educare și de colaborare. NU vom forța copilul prin pedepse și NU îl vom convinge să facă ceea ce ne dorim mințindu-l. Pe măsură ce crește, copilul ne va sancționa, își va pierde încrederea în părinți, se va izola sau va avea un comportament sfidător.

Și totuși cum putem proceda când ne aflăm în fața unui NU ferm al copilului și trebuie cumva să îl depășim? 

Ne gândim care este scopul final, nu cel de moment.

Cu toții ne dorim copii care să colaboreze și să ne accepte sfaturile. Adolescentul nu va mai fi la fel de ușor de convins să ne accepte sfaturile prin pedeapsă sau prin minciună. De aceea este corect, și chiar indicat, să construim o legătură afectivă de calitate cu copilul nostru. O legătură în care acesta se simte iubit necondiționat și ne acceptă sfaturile pentru că are încredere în noi.

Ce ne dorim de la copil?

• să ia o pauză
• să se gândească
• să facă o alegere corectă

Cum îi spunem copilului pentru a îl ajuta să se decidă?

Să spunem că cel mic nu vrea să se îmbrace pentru a merge în parc, aleargă prin toată casa și….Părinții știu prea bine despre ce vorbesc.

1.Îi oferim posibilitatea să luăm o pauză de câteva minute de la ceea ce facem

-Vrei să luăm o pauză de la îmbrăcat? Tu alergi prin casă. Ce ar fi să alegi 2-3 jucării să le luăm în parc și apoi să vii lângă mine pentru a te ajuta să te îmbraci?

2. Căutăm o soluție împreună

-Mi se pare că ești prea agitat pentru a te îmbrăca. Știu că vrei să ajungi în parc să te dai în legăn/joci cu alți copii… Trebuie să te îmbraci întâi. Cum propui să facem?/ Vrei să alegi tu hainele? /Crezi că mă poți ajuta să îți pui pantalonii și eu îți pun șosetele?

3.Mai facem o încercare

-Am obosit să alerg după tine. Este imposibil să te îmbraci așa. Ai vrea să încercăm din nou? Tu stai pe canapea ca un tigru iar eu să te ajut să te îmbraci?

-Eu mi-aș dori să ajungem în parc. Știu că îți place acolo. Așa nu vom reuși și va trebui să rămânem acasă. Tu decizi. Cred că ar trebui să iei și o minge.

4.Restrângem alegerile la 2, maxim 3, dar care implică scopul nostru

-Vrei să te încalți tu sau te ajut eu?

-Vrei să iei jucărille pentru nispi sau o minge?

-Crezi că ai nevoie de hanoracul roșu sau de cel galben?

5. Propunem copilului o activitate care să îi mute atenția de la îmbrăcat, să îl relaxeze și să îl bucure

-Ce a fi să ascultăm cântecul tău preferat cât timp te îmbraci?

-Vrei să cântăm ceva împreună în timp ce alegem hainele și ne îmbrăcăm?

-Eu m-am cam agitat. Se parec că și tu. Hai să ne imaginăm că suflăm baloane de săpun în aer. Vreo 1o, apoi revenim la îmbrăcat.

-Ce-ar fi să nu mai facem nimic acum și să îmi dai doar o îmbrățișare de urs? Cât de tare mă poate strânge în brațe ursulețul meu? Și acum ursuleții vor pleca în parc…

Odată depășit blocajul, când copilul este calm, i se poate explica cum trebuia să procedeze.

Sursă foto: www.SapteAniDeAcasa.ro