Beneficiile iubirii declarate: Când i-ai spus ultima dată copilului tău că îl iubești?

• Cum i-ai spus asta?
• L-ai privit în ochi atunci?
• L-ai strâns în brațe?
• I-ai spus că îl iubești și după o ceartă/ un conflict?

Copiii se tem când suntem supărați pe ei. Se tem că nu îi mai placem așa cum sunt, că nu îi mai iubim la fel de mult.

Teama de a fi pierdut ceva din legătura vitală cu părinții se instalează în mintea lor. Această frică de a fi pierdut, chiar și în mică măsură, din iubirea noastră se traduce în comportamente prin care copilul se răzvrătește pentru a ne atrage atenția.

Ați observat că dacă vă uitați dezaprobator sau agasat la copil, acesta îți sporește comportamentul nedorit? Mi s-a întâmplat să fac asta cu Mara în parc. Mă întâlnisem cu o persoană cu care îmi făcea plăcere să schimb câteva cuvinte și am întrerupt desenatul cu creta, mai abrupt, spunându-i: ”-Uite Mara, au venit C și A!” și m-am ridicat. Reacția ei a fost să mă smucească de mână strigând, ”-Nu, nu vreau să vină aici”. Întâi am chestionat-o ușor agasată de smucitură și de tonul ridicat al vocii ei: ”-Ce ai? Ție îți place C! De ce te comporți așa?”. ”-Nu, nu vreau”, a continuat ea, plângând de-a binelea.

Apoi mi-am dat seama că era greșeala mea. Că ea era bucuroasă pentru că se juca cu mine. Nu vroia să mă împartă așa brusc, deși îi plăceau C și A. M-am lăsat pe vine lângă ea și i-am spus: ”-Ești supărată. Vroiai să te mai joci cu mine iar eu m-am ridicat.” ”-Nu, nu vreau” insista ea încă supărată. ”-Știi ceva? Eu te iubesc.” i-am șoptit la ureche deschizând brațele. ”-Văd că ești supărată. Ce părere ai avea dacă mi-ai da o îmbrățișare și apoi ai merge să te joci cu A.?”, ”-Bineee”, a spus ea teatral. S-a ridicat și a pornit țopăind către prietena ei.

Dacă eu aș fi forțat-o să meargă cu mine sau aș fi renunțat la discuta cu C., nu ar fi fost o alegere bună pentru că prima variantă ar fi sporit conflictul, iar a doua i-ar fi transmis că ea decide când și cu cine pot vorbi.

Mi-am adus aminte cât o o iubesc și cât mă iubește, cum îmi vorbea mai devreme. Este același copil iubitor, doar că are o supărare pe care nu știe cum să o exprime. I-am transmis că i-am înțeles supărarea, că i-o accept. Iar eu am învățat că trebuie să îi dau un preaviz. Un conflict poate evolua în bine și cimenta relația părinte/copil.

Esențialul, după un conflict, este să nu lăsăm lucrurile nereparate, să nu ne scufundăm în tăcere pedepsind copilul prin a îl evita, prin a îi nega iubirea.

Acest lucru nu va face decât să sporească comportamentul nedorit. Copilul ne va provoca pentru a ne obține atenție, chiar și negativă. E un fel în care simte că recuperează ceva din legătura pierdută.

Un atașament sigur, în care copilul se știe iubit și acceptat cu bune și cu rele, este o situație câștigătoare pentru părinte și pentru copil. Dacă ne schimbăm perspectiva din a impune reguli, în a colabora cu copilul, vom constata că avem în el un aliat de nădejde. Vom avea un copil relaxat, care nu se teme că poate pierde iubirea noastră.

Copiii vor să fie buni și sunt buni. Uneori nu își pot controla impulsurile declanșate de un disconfort având o reacție exacerbată. Este rolul nostru,  al părințeilor, să îi permitem supărarea, să îi confirmăm că este iubit și să în ajutăm să ia decizia corectă oferind model de calmitate. Așa vor învăța că nu există trăiri rele, să nu se teamă de ele, pentru că vin și trec. Vor învăța, treptat, să aibă reacțiile potrivite.

Mesajul care se va întipări în minte copilului (prin iubirea mărturisită prin vorbe și gesturi) este acela că este înțeles și acceptat în totalitate,

că suntem noi împotriva lumii. Și într-un fel așa este. Cu iubirea noastră alături, copilul va porni să exploreze lumea și să îți facă clădească propriile experiențe, va deveni un adult încrezător.

Copilul nostru este ființa care ne va bucura restul zilelor, iar noi vom fi acolo pentru el până la sfârșitul timpului. Să facem din acestă legătură una care, peste ani, să bucure și adultul revenit acasă la părinții lui, din când în când, pentru un sfat sau pentru o masă gustoasă.

Sursă foto: Avopix