Care este greșeala neintenționată pe care o facem atunci când ascultăm problemele copilului?Descarcă PDF Cum ascultăm problemele copilului pentru a crea o legătură profundă cu acesta_

Știm să ascultăm cu adevărat ceea ce au de spus copiii noștri? Copiii vorbesc mult. Îi auzim. Dar cum facem pentru a îi asculta și înțelege atunci când au o problemă sau vor părerea noastră?

Care este greșeala neintenționată pe care o facem cel mai des atunci când ascultăm ce ne spune copilul? Ascultăm ceea ce are de spus pentru a răspunde și a îi oferi o soluție care să ”repare”repede disconfortul pe care îl simte.  

De cele mai multe ori îi răspundem copilului cu dorința autentică de a îl proteja, prin a oferi confort emoțional. Putem, în mod greșit, să reacționăm prin a îl distrage sau prin a îi infirma sentimentele. Acesta este un tip de ascultare și comunicare defectuos. Uneori răspunsurile pot conține o abundență de  validări și încurajări menite să arate copilului cât de minunat este lucrul despre care ne cere opinia”-Bravo! Foarte bine!”. Dar care este efectul laudei asupra copilului? Cum îl lăudăm eficient?




Supărarea unui copil este un strigăt de ajutor, este chiar o nevoie de conectare a lui. În aceste momente copilul este copleșit de emoții. Are încredere în noi să ne arate și să ne spună supărarea, să plângă și să îi fim alături. Are nevoie de un părinte prezent, calm și iubitor. Calea simplă, eficientă, este conectarea empatică. Să îi ascultăm și însoțim prin torentul de emoții, să le acceptăm, să îi învățăm calm despre ele, să îi învățăm cum să le facă față, fără a le nega sau a se speria de ele. Cum am învățat amândouă să trecem cu succes printr-un tantrum

Răspunsul este o parte importantă a comunicării, dar nu este cel mai important lucru. Cel mai important lucru este cum punem întrebările potrivite, cum ascultăm, cum oferim soluția atunci când este solicitată.

O ascultare activă, menită să încurajeze copilul să spună mai multe și care ajută părintele să afle detalii are câteva etape. Părintele:

• Ascultă cu răbdare (fără a se gândi la un răspuns)

• Înțelege ceea ce vrea să îi comunice copilul

• Decide dacă dorește informații suplimentare pentru a fi sigur că a identificat ce îi transmite copilul

• Analizează care este cel mai bun răspuns

• Are o părere și oferă un răspuns

• Sumarizează discuția

Nimeni nu ne cunoaște copilul mai bine ca noi. Ceea ce ne comunică depășește ceea ce ne spune. Nivelul vocii, mimica, felul în care ne privește, gesturile pe care le face, vor fi toate indicii care vin să se adauge la evaluarea a ceea ce ne vorbește copilul.

De cele mai multe ori copilul are nevoie să fie ascultat pentru a fi înțeles. Nu pentru a i se oferi o soluție, pentru ca părintele să ”repare” problema pe care o are.

Cum procedăm? Oferim un răspuns care nu este centrat pe ceea ce ne imaginăm că ar aduce bucuria și mulțumirea fix în acel moment. Înțelegerea trebuie să fie precedată de sfatul oferit. Atunci ne găsim la un nivel în care copilul ne-a spus tot creea ce simte iar noi i-am fost alături pentru a îl asculta și a îi oferi un sfat, dacă îl solicită. Atunci se crează acea legătură de la suflet la suflet pe care copilul o va aprecia de-a lungul vieții și care îl va face să ne spună ce simte și în adolescența și la maturitate.

Vreau să fiu omul căruia copilul meu poate să i se confeseze

Sursă foto: www.SapteAniDeAcasa.ro