Pe măsură ce puiul meu se avântă în lume din ce în ce mai mult, fără ca eu să fiu prezentă, vreau să mă asigur că știe care îi sunt drepturile, să știe cum să reacționeze și cui să spună dacă este speriat sau simte disconfort.
Ce trebuie să știe/învețe copilul:
- Numele și prenumele părinților
- Adresa unde locuiește
- Numărul de telefon
- Cui poate cere ajutor în caz că se rătăcește: să găsească o altă mămică, alți oameni cu copiii sau o persoană în uniformă (polițist, pază) căreia să îi ceară ajutorul sau alți părinți cu copiii, căreia să îi spună: M-am rătăcit. Să îi spună numele, adresa și să îi dea bilețelul din buzunar care conține detaliile (Nume și prenume Copil, Nume și Prenume Părinți, Număr de telefon al părinților)
- Să strige tare când se rătăcește (atunci are voie tare, e chiar necesar, puteți face un exercițiu) și să stea pe loc. Să vă strige pe numele mic sau mami plus numele mic. Așa îl puteți identifica mai ușor
- Regulile de circulație: să se asigure când traversează strada, în ambele părți. Puteți practica asta de mici, atunci când traversează făcând acest gest conștient și urmărind ca cel mic să îl facă și el: Te oprești pe trotuar, verifici culoarea semaforului, te asiguri și abia după ce mașinile s-au oprit poți începe traversarea. Ajuns la mijlocul străzii de asiguri din nou și abia apoi poți traversa.
- Copii trebuie să știe despre limitele care țin de spațiu personal și zone intime. Să știe că cineva are voie să îi pupe sa să îi atingă doar dacă ei sunt de acord. Că în zonele intime, cele care se află sub costumul de baie, nu are voie să îi atingă nimeni decât pentru a îi curăța și aceia sunt mami, tata, bunica, educatoarea, etc. Dacă acea atingere i face să se simtă ciudat trebuie să spună uneia dintre persoanele din cercul de siguranță
- Să le explicăm abuzul emoțional și fizic. Că nimeni nu are voie să țipe la ei, să îi bată. Dacă se simt speriați trebuie să spună cuiva din cercul de siguranță
Lucruri de făcut:
- Bilețel sau o brățară cu datele copilului
- Stabilirea și alegerea împreună cu cel mic a unui număr de oameni care vor face parte din cercul lui de siguranță. Oameni cărora le poate spune orice îl supără: mami, tata, bunica, etc
- Discuție despre zonele intime. Care sunt și cum e voie să fie atinse. Dacă cineva îl atinge în zonele intime și asta îl face să se simtă ciudat trebuie să spună cuiva din cercul de siguranță
- Discuție despre dreptul celui mic de a refuza să fie atins dacă asta nu îi place și îl face să simtă disconfort. Dacă cine insistă sau îl atinge trebuie să spună cuiva din cercul de siguranță
- Discuția despre frică. Dacă cineva îl lovește, țipă la el sau îi trezește frică trebuie să spună cuiva din cercul de siguranță. Aici e de ajutor să avem copii inteligenți emoțional, cărora li s-a vorbit despre sentimente și pot identifica ceea ce simt ei și cei din jur în mod, cât mai corect.
Eu am făcut câte un bilețel imprimat și care le-am pus în buzunarul hainei și la pantaloni, acum iarna. Micuț dar lizibil și l-am izolat cu scotch ca să nu se strice. Asigurându-vă că cel mic știe ce să facă cu el, la nevoie. O idee bună poate fi și o brățară care să conțină aceste detalii.
Exersați cu copilul un scenariu în care să recreați în joacă o situație ipotetică.
Uite mami se ascunde după copacul acela mare, iar tu mă strigi cât poți de tare mami și numele meu, că să te aud și să vin să te găsesc:– Hai să exersăm.”- Mami, Luciana!”. -Și mai tare că nu te aud așa de la distanță. Sau te uiți după o altă mămică sau persoană în uniformă sau cu copiii. Te duci la ea și ce spui: ”-M-am rătăcit! Aici e numărul lui mami/al lui tata!” și dai bilețelul din buzunar. – Mai știi unde e? Hai să exersăm.
Sursă foto: Avopix.com
