Copiii ne învață bucuria de a fi

Copiii ne învață bucuria de a fi

Cum învățăm noi, părinții, bucuria de la copii? Pas cu pas.

Îi vedem zi de zi cum se minunează și se bucură de lucrurile ”obișnuite” din jurul lor. Ei ne cheamă să fim la fel, să le împărtășim entuziasmul. Ce lucru valoros ne arată ei! Când îl vedem și simțim putem spune: – Da copile, mă bucur!

Este un frig tăios. Mă zgribulesc sub gluga cu blană artificială trasă mult peste ochi. Abia aștept să ajung în apartamentul de vis-a-vis la căldură. Mai nimic de afară nu mă îmbie. Șoseaua pe care o traversez este prea aglomerată. Pe jos și în aer este o umezeală rece care îmi pătrunde în oase.

Deodată graba mea de-a ajunge la confort este oprită de o smucitură ușoară. Mânuța caldă din mâna mea mă trage în altă direcție decât cea urmată de pasul meu grăbit.

Îmi scot nasul de sub gluga imensă să o văd mai bine pe Mara. Un picior încălțat cu cizmă îmblănită roz este suspendat în aer încercând să ajungă la unica bucată de zăpadă gri de pe trotuar. Mă las dusă acolo. Mara țopăie fericită pe peticul acela mic de zăpadă pe care abia îi încap ambele picioare. -Ia uite mami! Zăpadă! Îmi place! zice ea cu ochii sclipind de bucurie.

O las să sară în voie pe peticul gri de zăpadă. Am uitat de frig. Îmi e cald și bine. E atâta frumusețe în copii, în lucrurile simple pe care le fac cu bucurie autentică!

Bucuria ei e palpabilă, îmi face un gol în stomac. Îmi dau seama câte bucurii am pierdut până să vină ea să mă învețe, să mi le arate.

azi-luati-o-pauza-sa-va-bucurati

Sursă foto: www.SapteAniDeAcasa.ro




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.