O dată sau de două ori pe săptămână, chiar și mai des, este necesar să facem aprovizionarea, deci să mergem la supermarket cu cel mic. Multe rafturi, multe tentații, curiozitate și dorință, toate pot contribui la o experiență agitată pentru cel mic și obositoare pentru părinte.

Cumpărăturile pot fi o experiență plăcută. Urmăm câteva reguli și cu un pic de pregătire prealabilă, toată lumea e mulțumită:

1. Țin cont de orele de odihnă și de masă. Nu ieșim la magazin atunci când e obosită sau nemâncată. Va pofti tot ce vede în rafturi și se va supăra mai ușor. Cine nu e irascibil când abia așteptă să doarmă?
2. Îi anunț ieșirea la magazin. Unde mergem și cu ce scop. – Vom merge până la magazinul X ca să cumpărăm mâncare. – Mergem la magazinul Y ca să cumpărăm o bluză pentru tine, iar eu am nevoie de cizme.
3. Fac o listă de cumpărături pe care o repet cu voce tare. Așa va ști la ce să se aștepte, iar eu voi avea la ce să fac referire în caz că apar solicitări suplimentare.
4. O las să adauge pe listă 1-2 articole pe care și le dorește și care nu mai sunt în casă: o punguță de stafide, batoane din fructe confiate, o limonadă. Nu adaug jucării sau cărți. Îi explic că acum mergem să luăm alimente.
5. Îi dau sarcina să îmi aducă aminte ce să cumpăr sau să ia chiar ea câteva dintre articolele de pe lista de cumpărături. Copiilor le place să fie de ajutor. Se va simți implicată iar eu sunt bucuroasă că mă ajută.
6. Ajunse în magazin achiziționăm doar alimentele de pe listă. Dacă iau ceva în plus îi explic de ce și nu exagerez.
7. Dacă solicită ceva în plus de mâncare, și e rezonabil, luăm dar nu mai mult de 1-2 articole în afara listei. Îi explic și îi arăt că am luat ce a inclus ea pe listă și nu luăm mult prea multe lucruri pentru că nu tot ce vedem este  necesar și folositor. Nu vom apuca să le mâncăm pe toate.
8. Dacă solicită o jucărie, o punem pe listă. Vorbim apoi acasă despre tot ce își dorește și de ce. O primește în funcție de priorități, dacă îi este necesară sau dacă îmi dau seama că îi place foarte mult. O anunț dacă și când o va primi sau îi explic de ce nu o vom cumpăra. Nu o mint că nu am bani acum și o iau mai târziu, nu îi spun că mai vedem dacă e cuminte și o va primi, nu o distrag cu altă activitate ca apoi să dau uitării cererea ei. Ea știe așa că dorințele îi sunt ascultate și ca decidem împreună, rezonabil, ce să se întâmple.
9. Respect și eu regulile. Nu mă abat de la ce am hotărât că luăm. Am decis că luăm mâncare, asta se va găsi în coș chiar dacă vad vreo bluză superbă sau foarte ieftină.
10. O direcționez prin întrebări când simt că devine prea agitată și nu poate decide ce să facă mai întâi: – Mergem să luăm pâine acum? Ne trebuie și lapte și unt. De obicei e de ajuns pentru a îi da un imbold.

Spor la cumpărături!

Sursă foto: www.avopix.com