– Moș Crăciun vine doar la copiii cuminți?
Este întrebarea pe care mi-a adresat-o azi Mara cu toată îngrijorarea și preocuparea de a nu fi cumva altfel decât cuminte. Ochii ei mari mă priveau cercetător.
– Dar doamna de la magazin mi-a zis să fiu cuminte ca să vină Moșul la mine!
I-am explicat de ce doamna nu are dreptate. I-am explicat din nou că nu este așa, că nu pentru asta se fac cadouri, ci pentru că cineva îți este drag și pentru că îți pasă de el. I-am spus că toată lumea se supără și are uneori reacții exagerate. Asta nu dă dreptul nimănui să îi sancționeze, să nu le aducă un cadou, ci ar trebui să le fie alături, să îi asculte și să îi țină în brațe.
În plus, sunt convinsă că dacă a ridicat vocea la soțul ei sau la copii pentru că era obosită, doamna sigur va primi cadoul de la Moș. Cred că s-ar supăra, sau chiar enerva, dacă cel mic ar privi-o candid și zâmbitor și i-ar spune -Sub brad nu o să ai nimic pentru că ai fost rea! Nu meriți să îți aducă Moșul nimic.
Nu mă miră întrebarea Marei. Aude din mai multe locuri această afirmație. Eu o combat dacă sunt de față. Uneori nu sunt. Ea știe de la mine adevărul dar are nevoie să i-l reafirm de fiecare dată când un adult îi picură îndoiala în suflet.
De ce nu îi spun Marei că nu va primi cadouri dacă nu este cuminte?
Pentru că o respect
Nu profit că este mică și mă crede pentru a o manipula, amăgi sau constrânge. Nu vreau să calce pe coji de oua cu mine. Vreau sa fie autentică. Este demnă, frumoasă și bună (chiar și atunci când plânge și țipă).
Pentru că este o minciună
Capitalul de încredere pe care ni-l acordă cei mici este imens. Dacă nu avem grijă cum îl gestionăm, dacă îi mințim, cu timpul vor ajunge să ne privească nu neîncredere. Este doar începutul prăpastiei care se poate deschide între un părinte și un copil. Un copil care se știe mințit nu ne va mai spune și nu ne va mai asculta, nu va mai comunica.
Pentru că este manipulare
Prefer să știu cum simte, ce o doare și nemulțumește decât un copil ”cuminte” de teama că nu va primi un cadou.
Pentru că este amăgire
Nu am să îi înșel așteptările. Bucuria darului nu are nimic de-a face cu cumințenia, dar are legătură directă cu a ajuta, a iubi necondiționat. Aici este spiritul Crăciunului. Așa vreau să și-l amintească și să îl treacă mai departe copiilor ei.
Pentru că nu o condiționez să nu simtă/exprime
Niciodată o problemă redusă la tăcere nu este una rezolvată. Este în cel mai bun caz una nespusă, de care eu ca părinte nu voi ști nimic. Nu voi avea nimic de ascultat. Oare asta vreau?Asta nu înseamnă că cel mic nu a trăit-o. El este uneori trist, speriat, supărat.
Pentru că bucuria e bucurie
Nimic nu se compară cu entuziasmul și magia cu care privește un copil Crăciunul. Cu emoția cu care anticipează momentul deschiderii cadourilor. Nu există motiv pentru care teama sau îngrijorarea de a nu fi suficient de bun ar trebui să aibă loc în amintirea lui.
Pentru că orice copil merită. Ei sunt bucurie și încredere în cea mai pură formă. Ei sunt viitorul nostru frumos
Nu cred că există copil cuminte și copil rău/neascultător/obraznic. Există doar momente în care copilul are nevoie de ajutor, de conectare, de confort emoțional, de a fi înțeles sau ascultat. El exprimă un blocaj/o nevoie/ un disconfort, nu arată obrăznicie. Copilul care are nevoie de iubirea înțelegătoare a unui adult ca de aer.
Cum privim cumințenia? Face copilul tot ce trebuie pentru a NU ne crea vrun disconfort? Este cuminte. Dar cum rămâne cu momentul în care are copilul un disconfort? Îi luăm cadoul sau arătăm empatie și încercăm să îl ajutăm cu calmitate?
Pot fi acolo când copilul trage un semnal de alarmă că ceva nu e bine în suflețelul lui. Pentru că îmi arată asta mie merită toată empatia și toate cadourile din lume.
Moș Crăciun este magie, dăruire și bucurie!
Sursă foto: Depositphotos
