Atitudini care dăunează unei relații bune părinte-copil

Există atitudini care dăunează unei relații armonioase părinte-copil. Felul de a ne trata copiii, părerea pe care o avem despre ei și modul de a ne comporta cu ei influențează relația părinte-copil în bine sau în rău.

Copiii noștri trebuie să ne aibă alături dar, mai ales, să ne simtă alături.

Relația cu cei mici are o dinamică uluitoare. Copiii sunt impresionabili și atât de ușor de rănit. Ei trăiesc totul cu intensitate sporită. Cine spune cel mai frumos -Te iubesc? Un copil. Pentru că îl spune cu toată convingerea, din tot sufletul. La fel simte și momentul în care ”ne supărăm” pe el. Total. În sufletul lui se naște temerea că este mai puțini iubit, mai puțin bun.

Ce comportamente dăunează relației părinte-copil?

  • Tratamentul tăcerii.

Uneori poate părea mai ușor să evităm un comportament negativ al copilului prin a nega ceea ce simte, prin a refuza să mai vorbim cu el sau prin a trimite copilul în camera lui să se liniștească.

Ce este dăunător în această atitudine? Ea taie orice posibilitate de comunicare. Copilul se simte respins. În timp, va ajunge să creadă că părintelui nu îi pasă de ceea ce simte. Nu ne va mai comunica supărările și astfel vom pierde cea mai valoroasă ocazie de a afla lucruri despre copiii noștri. Cum vom ști și cum îi putem ajuta fără a afla ce le crează disconfort și îi supără?

Cum am putea proceda pentru ca cel mic să nu se simtă respins? Mai întâi ne vom gândi că supărarea unui copil are la rădăcină un disconfort pe care acesta îl resimte. Disconfortul poate fi de natură fizică sau emoțională (foame, durere, oboseală, teamă, frică, tristețe, rușine…).

Nu vom întoarce spatele copilului, nu îi vom semnala că nu este bine să exprime o trăire negativă, ci îl vom ajuta să înțeleagă cauza și să modereze reacția.

Dacă simțim că suntem depășiți de situație, putem vorbi onest copilului și îi putem spune că avem nevoie de o pauză de la discuție pentru că simțim că ne supărăm/enervăm și nu dorim să ne certăm.

-Aud că ești supărat. Nu îmi place când țipi la mine. Mă supără acest lucru. Simt că mă enervez și nu doresc să mă cert cu tine. Te iubesc. Vrei să îmi dai o îmbrățișare? Putem continua discuția când vei folosi alt ton. Așa nu te pot înțelege.

  • Dacă ne comportăm cu cel mic ca și cum nu ar ști nimic doar pentru că este copil.

Este total dăunător să răpim copiilor dreptul la opinie, dreptul la a alege ceea ce le place, dreptul de a nu da jucăria altui copil, dreptul de a decide când au mâncat suficient… Este un fel de desconsiderațiune. Foarte ciudat cum ne așteptăm ca cei mici să se comporte ”frumos” le fel ca niște adulți, dar nu îi ascultăm când au dorințe și păreri. Sunt mici dar cu siguranță merită respect.

Să le arătăm încrederea noastră. Să îi sprijinim în alegerile pe care le fac, să îi lăsăm să încerce și să greșească fără a îi învinovățiți sau arăta cu degetul.

Este imposibil să ajungem să colaborăm cu copiii noștri dacă le transmitem mesajul că nu pot, nu știu și mai ales că suntem nemulțumiți de ceea ce fac și dezamăgiți de felul cum sunt. 

Jignirile, pedepsele și rușinea nu ne vor ajuta.

Ce putem face? Putem să ne arătăm susținerea, mândria și bucuria de a le fi părinți. Să vorbim optimist cu copiii noștri. Să le spunem ce ne bucură acum și ce amintiri frumoase avem. Să le povestim cum ne-am simți când i-am ținut prima dată în brațe, cum au ajung acum să meargă pe bicicletă, cum au făcut primii pași ezitanți, nu au renunțat și acum aleargă în brațele noastre. Putem ține în casă, la vedere, fotografii cu cei dragi , cu momentele bune, cu realizări sau cu prima maimuțăreală.

Copiii au nevoie de părinți care pot să creadă în visurile lor. În viață, șansele să reușești cresc atunci când ai pe cine alături, pe cineva care te susține din tot sufletul.

  • Dacă vorbim de rău despre copil sau ne amuzăm pe marginea micilor lui eșecuri/greșeli.

De ceva putem fi siguri, că cei mici ascultă cu atenție maximă și înregistrează tot ce vorbesc părinții lor. Un copil poate da impresia că se joacă și brusc va pune o întrebare referitoare la conversația telefonică pe care o poartă mama cu bunica.

Nu trebuie să subestimăm ceea ce aude și își însușește copilul din ceea ce se vorbește în parc despre el.

-A mea nu mănâncă mai nimic. Orice i-aș găti, refuză. Uneori simt că nu mai pot.

-Nu știu ce să ma fac. Nu mă ascultă și lovește copii. Este răutăcios.

-Face încă pipi în scutec?

-Ești fetiță mare! De ce mai ai suzetă?

-Vai ce bine vorbește! Câți ani are? Al meu nu spune decât câteva cuvinte…

Copiii aud. Și le pasă. Să vorbim cu ei, nu despre ei și mai ales să vorbim despre lucrurile bune pe care le fac. Și, mai ales, dacă simțim că ceva ar trebui corectat la copil, singurul cu care ar trebui să vorbim este copilul.

Fără amăgiri și invenții, fără monstrul care a păpat suzeta și fără ”-Vai, iar plângi, uite râd copiii de tine!” . Copiii înțeleg explicațiile raționale, mai simple sau mai mai complexe, în funcție de vârstă. Ei nu trebuie constrânși, ci doar trebuie să le arătăm încrederea că pot face mai bine. Este extraordinar cât de bine reacționează copiii la acest tip de abordare.

Încrederea părinților dă aripi copiilor, iar explicațiile logice reprezintă sprijinul necesar și piatra de temelie pentru a încerca și a reuși să facă alegerile corecte.

Trebuie să avem ca scop dorința de a vorbi optimist și bazat pe logică cu copiii noștri. Pe cât de adevărat este că îi iubim, tot așa trebuie să le vorbim, să îi ascultăm și să avem încredere în ei. Așa vor simți că ne au alături.

Sursă: www.SapteAniDeAcasa.ro

 

 

 

 

 




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acord de abonare la Newsletter: În conformitate cu noile reglementări privind Protecția Datelor (GDPR), avem nevoie de acordul tău pentru a îți putea trimite în continuare articole noi și notificări utile.
Primește pe e-mail noutăți
Datele furnizate sunt confidențiale și nu vor fi furnizate către terți. Informații suplimentare vei găsi pe site la Termeni și condiții, în Politica de Confidențialitate, în Protecția datelor personale și în Politica Cookies.