Care este cheia unei relații detensionate părinte-copil?

Care este cheia unei relații detensionate părinte-copil?

Care este cheia unei relații detensionate părinte-copil?

Ce fac când așteptările noastre nu coincid din varii motive?

Cam așa gândeam într-o zi: Azi am să termin de lucrat, o să fac cina, vom mânca toți, vom citi o carte, Mara va merge la culcare și eu am să lenevesc pe canapea cu o cana de ceai aburindă sub nas. Sună bine, nu-i așa? În timp ce degetele îmi alergau pe tastatură și verificam ultima dată rezultatul a două ore de muncă, anticipam relaxarea alături de ei, cei dragi mie, apoi plăcerea cu care voi savura ceaiul în liniștea apartamentului la lumina veiozei.

A venit seara. Eu eram dornică de iubire liniștită, puiu meu a venit cu motoarele turate și energia la nivel maxim. O auzeam de pe holul blocului turuind, țopăind. Cum s-a deschis ușa o avalanșă de cuvinte și solicitări s-a năvălit asupra mea. – Mamii, unde pun căciula? Ajută-mă, iar nu merge fermoarul la cizme, dă-mi-le jos. A, și vreau apă și să jucăm popice cu mingile în dormitor la mine. 

Simțeam cum mă cuprinde nerăbdarea și nervozitatea. Păi și eu care vroiam liniște? Cu mine cum rămâne?

M-am uitat la Mara. Exploda de bucurie că-i acasă și venise chitită să facă lucruri cu noi. Întâmplarea făcea că nu vroia sa citească o carte, ci să joace popice și să țopăie. Nici nu știa că azi nu este mâncare gătită în frigider.

Se pare că amândouă ne setasem așteptările greșit. Seara asta nu va arăta cum ne-am închipuit niciuna, dar măcar putem să vorbim despre asta și să vedem ce se alege din ea.

Ce fac când așteptările noastre nu coincid din varii motive? Lipsă de timp, dorințe diferite, oboseală…

  • o implic

  • vorbim despre ce simțim și vrem să facem fiecare

  • ajungem la un compromis

Un copil implicat, ascultat, care aude adevărul și poate lua o decizie înțelegând situația, este cooperant.

În timp ce o ajutam să dea jos o cizmă, i-am spus: – Știi că trebuie să mâncăm cina? -Da. Ce avem? a zis ea curioasa și pofticioasă ca de obicei. – Nimic, deocamdată. O să fac ceva de mâncare. Îți propun ceva.  -Ce? Hai la popice! S-a spălat pe mâini și s-a schimbat la foc automat. Atârnată de mâna ei am mers în dormitor și am început jocul cu popicele. -Auzi Mara, eu am să pot juca popice 10 minute, apoi voi merge să gătesc – Nu, eu vreau popice mult! – Eu azi nu am atât de multă energie și trebuie să fac mâncare. Poate ai vrea să mă ajuți cu cina după ce mai jucăm popice puțin? Poate facem paste împreună. Tu pui ingredientele la sos. -Da. Hai acum să gătim.

Apoi, cât am făcut mâncarea, i-am explicat despre ce timp mai avem la dispoziție, i-am oferit și ei jumătate din cana mea de ceai împreună cu povestea.

A fost o seară frumoasă. Nu a fost ce ne-am așteptat niciuna, ea a jucat mai puțin popice, eu am băut cana de ceai cu grija să nu o vărs pe carte, dar am înțeles și ne-am implicat fiecare în ce și-a dorit cealaltă, fără a renunța cu totul la ce ne imaginasem pentru ziua respectivă.

E o situație des întâlnita acum. Când era mai mică eu mă grăbeam să o deturnez, când eram prea obosită, fără să îi explic uneori de ce și fără să îi solicit ajutorul sau să o implic. Se supăra de fiecare dată.

Acum o motivez făcând-o părtașă la dorințele și nevoile noastre, la planurile nostre pe termen lung și scurt. Negociem și iese bine. Fără certuri înainte de ora de somn, fără întârziat la dans sau la cumpărături.

Ce e uimitor, este că acum, la 3 ani și 4 luni, comunică la fel. – Azi vreau să mergem în parcul de la piață, iar sâmbăta la mamaie Lucica. E bine așa. Eu am timp să acomodez ideea și cresc șansele ca ea să primească ce își dorește, atunci când își dorește.

E un exercițiu bun și cheia unei bune comunicări. Este important să comunicăm cu copilul. Dacă îi spui clar ce dorești în momentul în care te-ai gândit la ceva, puteți planifica împreună, fără a îl pune în fața faptului împlinit și a obține din partea lui un răspuns negativ.

Pedepsele, supărarea, ridicatul vocii nu ajută, ci a îl implica pe cel mic în luarea deciziilor. Colaborăm pentru a ajunge la un numitor comun. 

un-copil-implicat-ascultat-care-aude-adevarul-si-poate-lua-o-decizie-intelegand-situatia-este-cooperat

Sursă foto: www.SapteAniDeAcasa.ro




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acord de abonare la Newsletter: În conformitate cu noile reglementări privind Protecția Datelor (GDPR), avem nevoie de acordul tău pentru a îți putea trimite în continuare articole noi și notificări utile.
Primește pe e-mail noutăți
Datele furnizate sunt confidențiale și nu vor fi furnizate către terți. Informații suplimentare vei găsi pe site la Termeni și condiții, în Politica de Confidențialitate, în Protecția datelor personale și în Politica Cookies.