Copiii noștri știu, vor și pot

Copiii noștri știu, vor și pot

Copiii noștri știu, vor și pot

Când mi-am strâns prima dată copila în brațe a fost cuprinsă o stare de frică combinată cu neliniște: Cum va fi viața ei? Îi va fi greu? Își va găsi drumul/fericirea? Cum pot să o protejeze de relele din jurul ei?

Ce am descoperit de-a lungul anilor și mi-a făcut viața de părinte minunată? Că cei mici știu și pot mult mai multe decât credem noi, adulții.

Ce simt că m-a făcut un părinte mai bun pentru fiica mea? Convingerea că nu dețin cheia adevărului, că nu-i pot dicta direcția a ceea ce urmează să devină. Atunci am dat drumul controlului și i-am oferit libertatea de a-și alege calea. Am însoțit-o pas cu pas, am ascultat ce îmi spune și am căutat valoarea în tot ceea ce dorea să împărtășească cu mine.

În copilărie, de nenumărate ori am simțit cum este ca părerea mea să nu contează. Treptat am renunțat să o exprim știind că nu voi fi ascultată. Am urmat școala greșită și am practicat ani buni meseria care nu îmi aducea bucurii, doar bani. Mi-a luat ani de zile să redevin EU.  De prea multe ori uităm să ascultăm copiii, uităm că micuții noștri au o voce.

Putem fi părinții perfecți? Nu cred că ar trebui să tindem către așa ceva. Ar trebui să ne dorim să trăim autentic alături de copiii noștri, să ne bucurăm de cât de minunați și capabili sunt și să îi sprijinim să își urmeze calea aleasă în viață.

De ce? Pentru că:

  • copiilor le place să se simtă utili.

Copiii planifică. Își stabilesc un scop și le place să se simtă utili.

Se oferă să ajute, vor să facă prăjituri cu noi, să dea cu aspiratorul și să șteargă praful. Și sunt mândri atunci când li se atribuie responsabilități pe care se străduiesc, după propriile puteri, să le ducă la îndeplinire.

Își  imaginează destul de bine ce meserie ar practica ca adulți. Își doresc să devină asistentă medicală, pompier, polițist sau medic. Ați observat cum un copil caută și subliniază utilitatea meseriei care îl pasionează? Priviți-i cu atenție jocurile de rol.

  • copiii se nasc cu o înțelepciune înnăscută

Sunt sigură că ați fost martori la astfel momente ale copiilor voștri. Este uimitoare abilitatea lor de a verbaliza corect unele dintre cele mai profunde și importante subiecte. Ei au o cunoaștere înnăscută și își simt părinții ca nimeni alții din prima zi de viață. Ai încercat vreodată să ascunzi anumite sentimente față de copil doar ca să îi auzi vocea cristalină enunțând clar și răspicat: ”- Mama și tata sunt certați, – De ce ești tristă?,  – Bunica nu se simte bine. ”. Este minunată această această înțelepciune. Recunoașteți ceea ce simte cel mic și vorbiți deschis cu el despre asta. Întrebați-l ce simte în legătură cu situația sau vedeți dacă ar dori să vorbească/ să pună întrebări. Doar pentru că sunt mici, nu înseamnă că nu sunt conștienți de schimbările care au loc în jurul lor.

  • copiii sunt buni și dornici de a face bine.

Faceți un test cu copilul vostru. Întrebați-l: „-Dacă ai avea o super-putere magică și ai putea face orice ca să schimbi lumea, ce ai alege să faci?” S-ar putea ca răspunsul celui mic să vă surprindă. Copiii vor să ajute oamenii din Africa să aibă mâncare, să nu polueze planta, să ducă jucării copiilor orfani sau să îngrijească/adopte animale. Este atâta bunătatea în sufletul copiilor noștri! Ei vor să facă bine și au idei inteligente despre cum să facă acest lucru. Întreabă-ți copilul și vei vedea!

Dacă privim lucrurile din perspectiva asta vom descoperi cât de minunat este să fii părintele! Dar adevărata minune este felul în care copilul îți răspunde atunci când crezi ceea ce este mai bine despre el. Încrederea și vorbele bune ale părinților dau aripi copiilor! Nu e nevoie să schimbăm nimic la ei. Sunt atât de frumoși și buni! Ține de noi să conștientizăm acest lucru și să li-l spunem! Viitorul e al lor!

Sursă: www.SapteAniDeAcasa.ro

Copiii noștri știu, vor și pot

 

 




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.