De ce se comportă copiii ”urât”?

Descarcă Infografic De ce se comportă copiii ”urât”

Copiii sunt minunați și iubitori. Ei nu se comportă ”urât”. Ei strigă după ajutor atunci când au pierdut controlul, când se simt copleșiți de trăiri. Ce ne arată acest strigăt de ajutor? Că cel mic are un disconfort.

Felul în care privim reacția copilului determină însăși reacția noastră. Copilul nu este ”rău/neascultător”, el are nevoie de ajutorul nostru iubitor. 

Ce fel de disconfort poate simți copilul?

  • Oboseală; Surescitare; Foame; Teamă; Nesiguranță; Frică; Rușine; Furie; Supărare

Odată identificat acest disconfort acționăm pentru a aduce copilul în zona de confort prin:

  • a stabili o limită atunci când copilul a pierdut controlul: ”-Nu te pot lăsa să mă lovești. Mă doare.” și ținem mâinile copilului în timp ce îi vorbim
  • pentru a ajuta copilul să îl identifice și/sau verbalizeze ”- Ești supărat pentru că vroiai să te mai joci. Ești obosit”
  • pentru a înlătura sursa disconfortului său ”- Acum vei merge la somn” și vom ghida cu fermitate copilul către camera lui.

Copilul are nevoie de un lider confident atunci când a pierdut controlul. Ca părinți avem încredrea că a impune o limită ajută de fapt copilul să iasă dintr-o situație pe care nu o poate controla, iar reacția noastră calmă, încrezătoare îi face bine:

  • Intervenim și stabilim o limită cu încredere și calm astfel încât copilul și cei din jurul lui să fie în siguranță
  • Explicăm ce este un comportament acceptabil
  • Verbalizăm cauza disconfortului copilului
  • Punem copilul la somn; Îi dăm să mănânce; Îi ducem într-un loc mai liniștit pentru îl ajuta să se liniștească când este surescitat/agitat;





O reacție empatică a părintelui ajută copilul să se calmeze. Copiii nu au aceiași capacitate de a își controla impulsurile la fel ca noi, adulții. Ei trăiesc totul cu intensitate mărită fie că este vorba de iubire, bucurie, frică, supărare sau tristețe. Asta este minunea unui copil ne va iubi la fel de intens pe cât de intens ne va arăta disconfortul său pentru ca noi, părinții lui iubitori, să îl ajutăm să îl depășească.

Cum acționăm pentru a ne asigura că cel mic este în siguranță și pentru a îl ajuta să își recapete echilibrul emoțional:

  • Stabilind o limită cu încredere și cu calmitate. Calmitatea părintelui este un model bun pentru copil. O reacție negativă a părintelui va exacerba doar disconfortul pe care deja îl simte copilul. Ultimul lucru pe care îl dorește este ca părintele, pe care îl iubește atât de mult, să fie supărat pe el.
  • Acționând pentru a pune în practică acea limită, fără a negocia. Orice tragere de timp va exacerba doar starea de disconfort pe care copilul ne-o semnalează prin intermediul reacției nedorite
  • Acceptând și validând sentimentele/trăirile stabilind totodată acea limită în cazul reacțiilor nedorite. Acest pas este extraordinar. Arată copilului calea către ceea ce trăiește, că este ascultat, înțeles și ajutat să își regleze reacția.

Sursă foto: www.SapteAniDeAcasa.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acord de abonare la Newsletter: În conformitate cu noile reglementări privind Protecția Datelor (GDPR), avem nevoie de acordul tău pentru a îți putea trimite în continuare articole noi și notificări utile.
Primește pe e-mail noutăți
Datele furnizate sunt confidențiale și nu vor fi furnizate către terți. Informații suplimentare vei găsi pe site la Termeni și condiții, în Politica de Confidențialitate, în Protecția datelor personale și în Politica Cookies.